luni, 16 decembrie 2013
În zbaterea aripei
Se-aşează la masa zimţată,
A rostului meu cel nătâng,
Fecioare cu plete albastre,
Haiduci cu cuţite de plug…
Cu toţii mă râd şi mă plâng
Se-aşează pe multa cădere,
A dorului meu de înalt,
Fecioare din lapte şi miere,
Haiduci cu priviri de asfalt,
‘N-adâncul oglinzii schimbat…
În zbaterea aripei
Cea de neterebuinţă
Trăire de risipă,
De-adâncă nefiinţă…
Mă-nchin la zeul cărnii-
-nchinat către dorinţă:
Trăire de risipă,
De-adâncă nefiinţă…
Din viforul tâmplei crăpate
Se-aud înmuriri nechezând:
Fecioare-albăstrite de moarte,
Haiduci prăfuiţi decedând…
Cu toţii mă râd şi mă plâng.
Pe larga spinare-a vorbirii,
De orbul gândirii-aruncat,...
Fecioare dau foc amurgirii,
Haiducii dau frâu la păcat
‘N-adâncul oglinzii schimbat.
Crepuscul se vrea-mbrăţişarea,
Pâgân şi opac,... şi arzând…
Haiducii mi-amână mirarea,...
Am moarte fecioare pe gând…
Cu toţii mă râd şi mă plâng.
O ultimă, caldă, cădere,
Din braţele cărnii scăpat...
Haiducii: sărace mistere,...
Fecioare: ucise de-nalt,...
‘N-adâncul oglinzii schimbat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu